FLORI DE PARTID

Familia împreună cu musafirii din străinătate se uită la Tv. la o emisiune cu politicieni.

-         Am auzit că la voi în România, e o plăcere să-i asculţi pe politicieni. Că ar fi foarte interesanţi şi simpatici.

-       Da, să ştii că politicienii de la noi sunt al dracu’ de simpatici, zice bunicul printre sughiţuri, căci e afumat bine. [Bunicul, atunci când e afumat bine (sau rău ?), vede numai oameni simpatici şi frumoşi în jurul lui. În aceste momente, chiar şi ridurile de pe faţa bunicii, dispar ca prin farmec. După o zi petrecută la cârciumă, seara, când ajunge acasă, îi spune bunicii : "Mă, da’ frumoasă te-ai făcut, dimineaţă nu erai aşa". Numai în asemenea momente o vede frumoasă, iar ea, ce să facă ? Vede şi ea, partea plină a paharului, şi la propriu, şi la figurat].

În platou sunt reprezentanţi ai celor două partide reprezentate de regele florilor, trandafirul. Pe peretele din spatele politicienilor se află cele mai frumoase flori : în partea stângă sunt trei trandafiri roşii, iar în partea dreaptă este un trandafir portocaliu. Între ei, mai puţin vizibil, un crin alb. (Crinul pare cam ofilit, dar nu ştiu de ce nu observă nimeni. Nici măcar alb curat nu mai e, parcă începe să fure din culoarea trandafirilor, dar nimenea nu acordă atenţie).

-       Frumoase flori îi reprezintă, spune tanti Joana. Ce trandafiri superbi. Şi între ei, un crin minunat, alb. Cred că simbolizează puritatea gândurilor lor faţă de popor.

Aşa crede mătuşa, eu cred altceva. Eu cred că au pus crinul lângă trandafiri, doar ca să le iasă numărul. Nu numărul de voturi, că ăla le iese oricum, că ei ştiu să numere bine. Dar trebuie să le iasă numărul de flori : trei trandafiri plus un trandafir egal patru trandafiri. Nu e bine, pare un buchet pregătit pentru o înmormântare. Dar dacă mai adaugi şi un crin, atunci ai cinci flori. E bine. Cât despre "puritatea gândurilor lor faţă de popor", mătuşa va avea nevoie de mulţi ani ca să înţeleagă, nu-i pot explica în câteva minute. Îi spun mătuşii că e cam naivă pentru vârsta ei, se vede că n-a trăit în România, dar ea continuă :

-       Cred că şi vorbele le sunt la fel de frumoase. Sunt foarte curioasă, să-i aud cum se vor gratula : "Mă frumosule, mă trandafirule, ce frumos eşti !"  "Dar şi tu eşti superb, şi miroşi atât de bine, ce parfum minunat de crin."

-         Lasă visele, mătuşă, uite că a început emisiunea, şi deja se gratulează.

În casă se face linişte, toţi ascultă cu multă atenţie. Mătuşa se ridică în picioare, în semn de respect. După numai două minute de la începerea emisiunii, uite ce-i aud urechile :

-         Mă şobolanule, eşti un împuţit !

-         Iar tu eşti o lipitoare !

-      Doamne, spune mătuşa Joana, nu pot să cred ! Vor să înlocuiască frumoşii trandafiri de pe drapelurile de partid, cu şobolani şi cu lipitori !?!

               Apoi mătuşa, de dezamăgire, cade leşinată.               (Schiţă extrasă din volumul "Ţara păcălelilor", capitolul "Despre politicieni", autor Gabriela Morar).