LA MULŢI ANI, ROMÂNIA !

Mâine, 1 Decembrie, vom sărbători

ZIUA  NAŢIONALĂ  A  ROMÂNIEI

Constituţia României:

România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (Constituţia României, art. 1, al. 1).

România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartanenţă politică, de avere sau de origine socială.  (Constituţia României, art. 4, al. 2).

Drapelul României este tricolor, culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.  (Constituţia României, art. 12, al. 1).

Ziua naţională a României este 1 Decembrie.  (Constituţia României, art. 12, al. 2).

Imnul naţional al României este  “Deşteaptă-te române”.  (Constituţia României, art. 12, al. 3).

În România, limba oficială este limba română.  (Constituţia României, art. 13).

 

Codul Penal al României:

Art. 236.  Ofensa adusă unor însemne.

(1)  Orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 236’.  Defăimarea ţării sau a naţiunii.

Manifestările publice săvârşite cu intenţia de a defăima ţara sau naţiunea română, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

LA MULŢI ANI,

ROMÂNIA    !

PARTIDELE ŞI MICII

Toate partidele din ţara noastră oferă poporului mici.

§         PSD -ul dă poporului mici (sau mititei), an de an, la sărbătoarea naţională.

§         PNL -ul, cât timp a avut puterea (şi ciolanul), a dat poporului foarte mulţi mitici pe multe funcţii importante.

§         PDL -ul dă poporului în fiecare zi, un singur mic, mereu acelaşi (oare nu e alterat ?) : primul minis…, primul mini…, primul mic al Guvernului, cel mai   MARE mic   politic.     (V. 30.04.2010)         (Schiţă extrasă din vol. “Ne merge bine”, autor Gabriela Morar).

PĂCĂLEALĂ CANDIDAT

Domnul Păcăleală va candida pentru funcţia de primar. Fără partid, căci unele partide nu-l vor, iar pe altele nu le vrea el. A încercat să-i convingă pe alegători că au nevoie de un păstor adevărat. Are un afiş electoral mare pe care scrie : "Votaţi lupul". Pe afiş este o poză cu un lup care păstoreşte o stână.    

Deci, dragi mioare, votaţi lupul.           ( J. 07.07.2011).       (Schiţă extrasă din vol. «Ţara păcălelilor », autor Gabriela Morar).

PARVENIŢI ŞI PARVENIRI

-         Ce înseamnă "parvenit" ? o întreabă Gigel pe bunica.

-         Parvenit e unul care s-a îmbogăţit prin viclenie, peste noapte, fără muncă. De ce întrebi ?

-         Am auzit azi cuvântul ăsta.

-         Ai auzit cuvântul la şcoală, aşa-i ? Parvenit e unul ca Dinu Păturică, care era foarte sărac, dar s-a îmbogăţit prin viclenie, fără muncă. Unde ai auzit cuvântul, la şcoală, nu ?

-         Nici vorbă ! Nu l-am auzit la şcoală, ci la televizor.

-         Mă bucur că înveţi ceva bun şi de la televizor.

-         Da, zicea un nene la televizor că "ne-au parvenit nişte informaţii". Eu acum înţeleg că dacă Dinu Păturică, care era un parvenit, şi-a obţinut averea prin viclenie, atunci nenea de la televizor, când a zis că "ne-au parvenit informaţii", dorea să spună că şi ei au obţinut informaţiile prin viclenie.         (Schiţă extrasă din vol. "Ne merge bine", autor Gabriela Morar).

DEZBATERE   ÎN  PARLAMENT

 

Şedinţă în Parlament. Ungurul Mela Barco a adormit pe scaun. Se dezbate o problemă foarte importantă pentru ţară. Barco sforăie. Un coleg îl trage de mânecă :

 -   Trezeşte-te dracului, că te fotografiază ziariştii. Acum ţi-ai găsit să dormi, când sunt toate televiziunile de faţă ?

  Barco se înfurie, uită că este în Parlament, se crede acasă şi ţipă :

-      De ce trezit pe mine !? Eu visam frumos poveste. Vis frumos avut eu. Eu visat vis frumos !

-         Da’ ce dracu ai visat ?

-         Eu visat, voi români invaţat ungureşte la şcolile vostre. Toţi români invaţat ungureşte, visat eu.

-         Visează sănătos. Asta se va întâmpla numai în visele tale !

La pauză, un ziarist se îndreaptă spre Mela :

-         Felicitările mele, domnule !

-         Nem tudom romanio ! ţipă Mela.

-         Mâine vei fi pe prima pagină, zice ziaristul.

-         Prima pagină a unui mare ziar, adaugă parlamentarul, colegul lui Mela, cel care îl trăsese de mânecă.

-         Mare ziar, prima pagină ? Eu ?

-         Ziceai că nu ştii româneşte, zice ziaristul.

-         Mi-am amintit. Şi cu ce apar?

-         Ce mai întrebi ? Cu ce ai visat. N-ai avut tu azi cel mai frumos vis al vieţii tale ? Meriţi un articol frumos pe prima pagină. Cu fotografie. Noroc că nu se aude.

-         Ce să se audă ?

-         Sforăitul.

-         Eu nu româneşte sforăit.

-         Bineînţeles. Ai sforăit în ungureşte. O să precizez în articol.

-         Ce articol ? S-a votat vreo lege ?

-         A sforăitului în ungureşte ? Numai asta vă mai lipseşte.

Interesantul dialog ar fi continuat, dar a reînceput şedinţa. Aşa că, somn uşor, vise plăcute, domnilor parlamentari !    (19.02.2004).            (Schiţă extrasă din vol. « Ne merge bine », autor Gabriela Morar).

HARNIC DE MIC

Politicianul nostru spune că el încă de mic a fost foarte harnic şi că leneşă e naţiunea. În realitate lucrurile stau aşa : politicianul a avut de mic hărnicia rozătoarelor care strică tot, iar naţiunea, într-un procentaj foarte mare e formată din albine, care nu mai găsesc flori pentru a produce miere, din vina rozătoarelor, care au stricat chiar şi florile, locul de muncă al albinelor. Rozătoarele au ros şi stupii, iar acum albinele au viaţa tare grea, abia mai pot supravieţui. Iar rozătoarele, în marea lor nesimţire, după ce le-au distrus albinelor, locurile de muncă şi locuinţele, spun că albinele nu vor să muncească.

Un actual parlamentar şi viitor candidat a fost întrebat de un amic :

-         Mă Ioane, de ce nu renunţi tu la politică ? De ce continui să candidezi ? N-ai făcut nimic bun pentru patrie cât timp ai fost parlamentar. Ai parazitat şi atât. Rezultate pentru noi ? Zero ! Zero barat, chiar ! Cât despre pagubele pe care le-ai adus ţării, alea sunt mari. Cu alte cuvinte, viaţă de parazit. Şi mai erai şi susţinut de ex-premierul ăla, cum îl cheamă, ăla, “Răul cel Mic”, cum zicea chiar el. Poporul îl numea “Mic, dar rău”. De ce te susţinea pe tine Răul cel Mic ?

-         Cum, de ce ? Păi, e naşul. Normal că mă susţinea. Cine m-a învăţat pe mine să ating perfecţiunea în politică ? Naşul !

-         Totuşi, de ce nu renunţi la politică ? De ce nu vrei să te faci util ţării ? Fă şi tu altceva ! Te rog, nu mai candida pentru Parlament ! Lasă dracu’ politica ! Fă altceva !

-       Eu în afară de politică, nu ştiu să fac nimic. Fac politică de când eram la Grădiniţă, de la 4 ani.

-              Du-te, mă, dracu’ ! Ce politică făceai tu la 4 ani ?!

-     În fiecare zi furam de la Grădiniţă câte ceva : ba o jucărie, ba stiloul educatoarei, ba poşeta educatoarei, ba sandvişul unui coleg. Într-o zi am furat câinele de pază al Grădiniţei. Au adus altul. L-am furat şi pe ăla. La fel s-a întâmplat cu al treilea, al patrulea, al cincilea… . Am ajuns să am curtea plină de câini. Toţi furaţi de la Grădiniţă. Vezi ce adunător eram, încă de mic ? Acum înţelegi că în afară de politică, eu nu ştiu să fac nimic ?          (Schiţă extrasă din vol. “Dumnezeu îţi dă, dar să nu te duci cu sacul”, autor Gabriela Morar).

VERSURI SATIRICE : DURERE

DURERE

Un tip, zis Nătăfleaţă

Mă sună într-o dimineaţă :

-         Te rog să te-ntâlneşti cu mine

Vreo câteva ore, mâine,

Să mergem să vedem lacul.

-         Nu pot. Mâine o să mă doară capul.

-         Să ne plimbăm cu bacul.

-         Nu pot. Mâine o să mă doară capul.  

-         Doream să-ţi donez bacul

Dar, dacă te doare capul…  

-         Dar poţi să mi-l donezi.

-         Şi durerea ?  -  O reprogramez.  

Tocmai mi-a donat bacul.

Oare ce mai vrea, săracul,

De mă sună ? 

-         Te reţin doar o secundă

Am să-ţi dau o veste bună

Deseară e eclipsă, fată,

Hai să ne uităm la Lună.

-         Vaaai, aşa mă doare capul !

Am luat cinci aspirine

Şi deloc nu mă simt bine !

-         Iar ai probleme cu capul ?

-         Vai de el, săracul !

Durerea, focul s-o ardă !

Am probleme la mansardă.

-         Şi ai dureri dese ?

-         Şi mai rare, şi mai dese,

Funcţie de interese.

Ştii durerea aia mare

Ce cerea reprogramare ?

E reprogramată azi,

Şi mă ţine până marţi.

-         Dar, marţi eu plec în State !

-         Drum bun şi sănătate !

Marţi trebuia să am o zi bună,

Dar, iată, telefonul sună :

-         Cum te simţi, eşti sănătoasă ?

-         Perfect, chiar voioasă !

-         Ştii plecarea mea în State ?

Am reprogramat-o.

                  -    Vaaai, aşa mă doare capul !                    (J. 23.06.2011).                 ( Versuri extrase din volumul "Ţara păcălelilor", capitolul II : "Despre oameni cinstiţi", autor Gabriela Morar).

VERSURI SATIRICE : CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE PRIMĂRIE

 

CE-ŢI  DORESC  EU  ŢIE,  DULCE  PRIMĂRIE

A-nceput coşmarul !

S-a îmbătat primarul

Şi a dat pe goarnă

Ce-a făcut în toamnă :

„ Ce-ţi doresc eu ţie,

Dulce primărie:

Un primar ca mine

Să îmi fie bine !

Azi sunt cămătar

Dar sunt şi primar !

VREAU UN NOU MANDAT

NU M-AM SĂTURAT !

VREAU LA PRIMĂRIE

PENTRU O VEŞNICIE !

Multe afaceri am făcut

Am furat cât am putut !

La bine şi la greu

Mă alege poporul meu.

Să m-alegeţi tot pe mine

Că eu vă promit de bine.

Eu vă iau dobândă, casă.

N-aveţi ce pune pe masă,

Dar pe mine mă votaţi

Tot ce-aveţi, mie îmi daţi.

Voi pe mine mă iubiţi,

Banii voştri-s folosiţi

De mine şi neamul meu,

Că şi nouă ne e greu.

Doar o dată m-am fentat

Cu o doamnă de … bănat.

Astă-seară sunt viteaz

Şi i-o zic de la obraz :

Mult stimată doamnă,

Ştii că astă toamnă

Mi-ai cerut un sfat

Şi eu ţi l-am dat.

Eu te-am ajutat,

N-ai dat de rahat.

De nu te salvam,

Azi, singur furam.

Aşa, împart cu tine

Şi nu prea mi-e bine.

M-ai cam dărâmat,

Banii mi-ai păpat.

Mult stimată doamnă,

Mai ştii ? Astă toamnă

Am făcut parcare

Una mare, mare,

Cu maşini furate

De prin alte s(t)ate.

Am muncit doar eu

Cu partidul meu !

Când banii i-am împărţit

Atunci tu ţi-ai amintit

Că ai bani de încasat

Şi urgent te-ai prezentat

La mine la Primărie

Să-mi iei banii, măi Mărie !

ÎŢI DORESC DE CAP SĂ-ŢI FIE !

Eu şi partidul am muncit

Iar tu, doar ne-ai jefuit !

Cu un zâmbet cam tembel

Ai prostit partidu’ întreg !

Eşti mai tare decât noi,

Tu furi de la hoţi de soi !

Cu aşa mare talent 

Bagi partidu-n faliment !

De mai dau peste-o Mărie

Eu mă las de Primărie !

(Mă cam tem de puşcărie).

Lua-o-ar dracu' pe Mărie ! ”            ( Versuri extrase din volumul "Ţara păcălelilor", capitolul I : "Despre politicieni", autor Gabriela Morar).

ORICE AR FI, E MARE: NOROC SAU GHINION

Mă tot gândesc dacă familia Băftoiu e norocoasă sau nu. Dacă e să-i cred pe cei de la un post Tv, oamenii ăştia sunt foarte norocoşi. Dacă dau crezare altui post Tv., oamenii ăştia sunt foarte ghinionişti. Nu ştiu ce să cred. Le-a ars casa, şi un post Tv. zice că :

« Soţii B. au mare noroc, căci, din fericire, nu erau acasă când casa lor a luat foc şi astfel au scăpat cu viaţă. »

Alt post Tv. zice că :

 « Soţii B. au mare ghinion, căci, din păcate, nu erau acasă, când casa lor a luat foc şi astfel nu au reuşit să salveze nimic, nici casa, nici bunurile. »

Să fi fost  "Mare Noroc"  sau  "Mare Ghinion"  ?        (L. 07.02.2011).           (Schiţă extrasă din vol. « Ţara păcălelilor », autor Gabriela Morar).

ARD ÎN FLǍCǍRI PORTOCALII

 ARD  ÎN  FLǍCǍRI  PORTOCALII

Focul portocaliu nu s-a stins. Şi ameninţă că va ARDe tot. Oare focul cel mistuitor va reuşi să transforme totul în cenuşă ? Sau vor veni pompierii să-l stingă ? Vom vedea în decembrie, dacă nu cumva până atunci... focul cel mistuitor… va ARDe... şi va ARDe… . Iar pd - partidul dezastrelor va spune “după noi, potopul “…

Somn uşor, naţiune.          (Actualitatea acidă, autor Gabriela Morar).     

DIALOGUL SURZILOR

După un furt, la anchetă :

-         Eşti angajat ?

-         Da, sunt angajat paznic.

-         Paşnic sau nu, asta mai vedem noi. Acum  eşti la anchetă.

-         Ce banchetă ? Aaa, banchet, zici !

-         A fost prădat Vulpescu Lupu.

-         S-a predat Vulpescu Lupu ? Ce fraier! Zicea că nu se predă nici de-al dracu, după scandalul ăla, când a jefuit o bancă.

-         Cum să jefuiască o barcă ? Ce barcă ? N-auzi că el a fost prădat ?

-         E fraier dacă s-a predat. Nu-l prindeaţi voi… în veci !

-         El e victima, prostule !

-         S-o credeţi voi ! Adică aşa-i, e victima. Şi ce i s-a furat ?

-         Maşina.  Maşina tipului este albă.

-         Maşina timpului o fi albă, de unde să ştiu eu ?

-         Şi actele i s-au furat.

-         Laptele ?! Ce glumă bună !

-         Nu ai voie aici să mesteci gumă, oricât de bună ar fi. I s-au mai furat şi banii.

-         Povestea asta cu anii furaţi, ştiţi cum este. Pe ăştia nu ţi mai dă nimeni înapoi. Ce s-a furat, s-a furat.

-         Nu e voie nici pentru fumat aici. Să revenim la treaba noastră. Avea de toate în maşină. Era dotat tipul.

-         Cine l-a votat ? L-a votat dracu` ! A candidat acum trei ani şi a luat cinci voturi.

-         Chiar aşa ?

-         A avut mare noroc, că altfel se făcea şi mai de râs, că nu-l vota nimeni, a avut mare noroc zic, că s-a numărat şi familia lui printre alegători.

-         Despre ce alergători tot vorbeşti acolo ?

-         Familia lui Vulpescu.

-         Sunt alergători ?

-         Păi, altfel cum făcea el rost de cinci voturi ? S-a votat el şi l-a votat mamă-sa, taică-său, deci trei voturi, plus l-a mai ales soţia şi fiul, în total cinci.

-         Asta nu contează aici, dacă şi-a ales el soţia sau l-a ales soţia pe el. Aici nu vorbim despre cine cu cine s-a căsătorit.

-         Chiar că ar fi fost bun de căsăpit. Să se facă de râs în halul ăsta, domnule ! L-a votat numai familia.

-         Da, aşa-i, era bine cotat în sondaje.

-         Notat în sondaje nu era. Chiar deloc. Că era de stânga.

-         Ce-i cu stânca ?! Uite care-i chestia. Procedurile de anchetă sunt clare.

-         Producerile de banchetă sunt plane ? ADICĂ CUM ?!

În birou intră şeful :

-         Domnule, povestea asta miroase urât. Actele furate, maşina furată…

-         Aşa-i, o poveste foarte fumată, şefule !

-         Şi miroase fumul ăsta…

-         Exact, bine zici, MIROASE  FUMUL !  INDIVIDUL  A  ARS  DOVEZILE !          (Schiţă extrasă din vol. « Ne merge bine », autor Gabriela Morar).

E SAU NU E LEGALĂ MITA ? DAR BOICOTUL ?

Fiindcă am fost întrebată despre Tinel (cel din schiţa “Mită electorală” ), care mai e viaţa lui, m-am interesat.

-         Ce faci Tinel ?

-         Bine, joc cu migea.

-         Pe nenea cu ciocolata, l-ai mai văzut ?

-         Pe nenea cu coţiolata ?

-         Da.

-       L-am văzut azi, dar părea supărat pe mine. Nu stiu de ţe.

-         Fiindcă i-ai stricat socotelile.

-         Ţe ţocoteli ?

-         Ţi-ai trimis tantile la vot.

-         Eu le-am trimis să se plimbe. Da’ ţe, e ilegal să se plimbe ?

-         Nu, dar ele au votat.

-         Da’ ţe, e ilegal să voteze ?

-         Nu, dar tu ai primit ciocolată ca să …

-         Ţi bicuiţi. Ţi suc, ţi boboane.

-         Într-un cuvânt mită.

-         Da’, ţe, e ilegală mita ?

-         Păi, cam e.

-         Ţi ţe o să păţesc ?

-         Tu nimic, fapta ta e nevinovată.

-         Eu trebuia doar să le conving să bocoteze. Aşa a zis nenea, să bocoteze.

-         Înţeleg, să le convingi să boicoteze.

-         Ţi, ţe ? E ilegal bocotul ?

-   Păi, cam e. Că prin el, cu rea-intenţie, s-a împiedicat atingerea cvorumului.

-         Ţi, ţe ? Corumul e legal ?

-         Păi, nu prea e legal.

-         Deţi e ilegal corumul !?

-         Păi, cam e.

-         De ţe ?

-         Pentru că votul nu e obligatoriu.

-         Ţi ?

-    Şi atunci, e aiurea să ceri cvorum. Ce să mai vorbim, dacă mai şi  boicotezi ?! Cum să pretinzi cvorum, când chiar tu boicotezi alegerile ? E TOTAL AIUREA ! Acum înţelegi ?

-         Eu, da, inteleg. E ca atunţi chind eu îi pun beţe-n roate lu’ Dănuţ la căruţiorul cu care se joacă. După aia îl întreb de ţe nu merdţe căruţiorul. Ţi el nu stie că eu i-am băgat beţe-n roate. Ţe mai pot să râd !

-         Măi Tinele, tu eşti sigur că tatăl tău nu e marinar ?

-         Eu nu pot să stiu asta. Eu stiu că Marinică e tatăl meu. Nu stiu dacă e marinar. Nu stiu. De ţe mă întrebi ?

-         Parcă ai fi neam cu Băse. Mi se pare că ai talente de…

-         De marinar ?

-         De politician român. Cred că vei face avere mare în ţara asta, cu aşa talente.

-         O să incerc. Fac ţi eu, ţe pot.

-         Cu boicotul şi cu cvorumul, ai înţeles care-i treaba ?

-       Eu inţeleg că toate sint ilegale ! Ţi mita, ţi bocotul, ţi corumul. Toate sint ilegale ! Atunţi, eu ţe vină am ? Ţe am făcut eu ?! Ţe?!

-         Le-ai trimis la vot ! urlă cu răutate un nene muritor de ciudă, ce tocmai trecea prin zonă.

-         Ţi ? Ţe dacă ?! Nu-i legal să trimiţi la vot ?

-       Ba da ! E legal ! urlă nenea cel rău.

-       Atunţi, care-i problema ?

-     Lasă-l Tinel pe nenea ăla rău. Nu merită luat în seamă. Uite-l pe prietenul tău, Dănuţ, a ieşit şi el la joacă.

-     Daaa, Dănuţ. A ieţit ţi el, spune Tinel plictisit.

-     Ar trebui să mergi la el, să-i spui că tu i-ai pus beţe-n roate şi să îi ceri scuze.

-    Aaaaa, uite, Dănuţ a ieţit să se joaţce cu căruţiorul ! Să vezi ţe beţe-n roate îi pun ! strigă Tinel bucuros şi aleargă spre Dănuţ.

Doamne, Tinel ăsta parcă ar fi fiul lui…, fiul lui…, fiu de marinar. Zău aşa.            (Schiţă extrasă din vol. “Actualitatea acidă”, autor Gabriela Morar).