-
Mâine vom avea şi noi o tăiere
de panglică. Vine şeful
cel mare să inaugureze şoseaua.
-
Despre ce şosea vorbeşti şi despre
ce şef mare ?
-
Parcă nu ştii.
-
Nu.
-
Cum, nu ? Cine taie panglici,
toată ziua ? Adică, nu chiar
toată ziua.
-
Păi
atunci, şeful cel mare, nu e mare.
-
Ba e.
-
Ba nu. Iar şosea, care şosea ? Cei 100 de metri ?
-
Nu chiar 100. Doar 50. Uite, ţie
îţi spun adevărul. Sunt numai 20 de metri de şosea.
-
Bravo !
Atâta deranj pentru
nimic ! Cred că e mai lungă panglica. O panglică lungă pentru o şosea scurtă. Şi un şef
tăietor de panglică… mare.
-
Fii sigur
că şeful e mare.
-
Eu mă
refeream la panglică.
-
Pe mine mă
enervează răutăcioşii ăştia ca tine. Să ştii că ne-a
promis că ne va răsplăti dacă terminăm în doi ani.
-
Asta, ca să aibă el motiv să se
laude cu ‘realizările’.
-
Noi am dat
zor şi am muncit cu spor, iar acum iată, am ajuns la inaugurare. Să vedem mâine ce primă ne va da. Sperăm că va fi una consistentă.
-
Poate vă dă câte un sandwiş.
-
Cred că poate mult mai mult de pe
funcţia lui. Măcar câte 1000 de euro de căciulă. E mare domn. Când promite ceva
face.
-
Pentru cine ?
-
Pentru naţiune.
-
Doar dacă promite ceva rău.
-
Vei vedea că va veni chiar el
personal ca să ne răsplătească, aşa cum a promis. E o mare onoare.
-
Dacă spui tu.
-
Vei vedea, o să ne dea plata
promisă.
A sosit ziua mult aşteptată. A sosit şi şeful
cu forfecuţa.
-
V-am promis
că vă răsplătesc şi mă ţin de cuvânt. Aduceţi pahare.
Poftiţi la apă plată.
-
Domnule, am băut apă plată, dar
prima când ne-o daţi ?
-
Aşa-i, şefu’. Când ne daţi plata ?
-
Păi,
tocmai v-am dat-o. V-am dat plată, apă plată. (S. 22.10.2011). (Schiţă extrasă din vol. “Ţara păcălelilor”, autor Gabriela
Morar).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu