Se afișează postările cu eticheta școală. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta școală. Afișați toate postările

miercuri, 7 februarie 2024

Multe prostii ne-au învățat comuniștii

Multe prostii ne-au învățat comuniștii. 

        În comunism, elevului încă din primii ani de școală, îi erau băgate în cap numai minciuni :
       "Cine are carte, are parte",
       "Cine e harnic și muncește, are tot ce îi trebuiește",
       "Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă". 
      "Meseria e brățară de aur", 
      "Leneșul mai mult aleargă",
      "Lenea e cucoană mare, care nu are mâncare". 
      Proverbele și sfaturile astea erau valabile pentru vremurile acelea, dar în vremuri bune, în capitalism, te poți spăla pe cap cu ele !!! 
       TREBUIE INVENTATE ALTE PROVERBE !!! La vremuri noi, proverbe noi. Cum ar fi : 
      ### DACĂ partidul îl servești, nu trebuie să mai muncești!!!### ; 
      ### Munca dăunează sănătății ### ;
      ### Munca dăunează îmbogățirii ###; 
      ### Munca e pentru proști și pentru măgari ### ; 
      ### Dacă mare escroc ești, palat mare îți construiești ### . (Gabriela Morar, gabrielamorar.blogspot.com).

vineri, 2 februarie 2024

HAZ cu un șiret, o șireată, un viclean imaginar și o fraieră reală

     HAZ de necaz. Haz cu o șireată, un șiret, un viclean ireal și o fraieră reală. Amintiri din copilărie. 
     În școala primară, la ora de Compunere ni se dăduse tema : O întâmplare hazlie din viața personală. Eu am povestit ce am pățit într-o zi când am mers cu o verișoară si prietenă să culegem ciuperci, gălbiori mai exact. Știam noi două un loc unde găseam. La un moment dat, ea ridică o piatră și strigă : "Un șarpe !" Și amândouă o rupem la fugă spre casă, cu sandale pierdute și regăsite pe drum și iar pierdute. Să pleci de acasă încălțată integral, dacă pot să zic așa, si să te întorci pe jumătate. Pe jumătate încălțată, vreau să zic. Treabă-i asta ? Mai mare paguba decât... ciupercile.
      Dar după două zile vară-mea îmi spune că a fost o glumă, că sub piatră nu a fost șarpe, a fost un șiret. 
     În concluzie, povestirea mea este despre UN ȘIRET, dar și O ȘIREATĂ - vară-mea, UN ȘARPE VICLEAN imaginar și O FRAIERĂ reală, subsemnata. 
    P.S. Am un mesaj pentru vară-mea : să îți fie rușine, neserioasă ce ești, că faza cu șiretul o țin minte și acum. Că așa e omul, dacă îi faci un bine, te uită, dar dacă vrei să nu te uite, fă-i o farsă. (Autor Gabriela Morar).