Nu gândim la fel

   Omul necinstit, hoțul vrea să obțină bani, bunuri materiale, funcții pe care nu le merită.

   Omul Cinstit și muuuuult prea binevoitor își zice: "Îl îngăduim pe hoț de data aceasta. Doar de data aceasta. Îi dăm bani, apoi gata, scăpăm de el. Ne va lăsa în pace și noi ne vedem de treburile noastre în liniște și pace, fără să ne mai deranjeze oamenii ăștia necinstiți."

    Dar hoțul nu gândește așa. El nu își va spune : "Gata, Omule Cinstit, mi-ai dat, acum te las în pace." Nuuuu ! El nu va gândi așa, dimpotrivă. Hoțul își va spune: "Omule Cinstit și fraier, dacă te-am păcălit o dată, voi încerca să te păcălesc și a doua oară, și a treia oară, și a patra oară ! Și a suta oară ! Și... la infinit ! Cât vei îngădui să te fur și să te înșel, atât te voi fura și te voi înșela. Până vei rămâne fără nimic ! Căci, câinele nu pleacă de la mâncare. Și... prost nu e ăla care cere, ci ăla care dă. Cât vei îngădui să te fur, atât te voi fura ! Nu mă voi împiedica de bun-simț sau de moralitate, că nu știu ce sunt astea. Mi se pare că sunt vorbe goale, care nu duc la îmbogățire. Deci, Omule Cinstit, banii jos ! Dă tot ce ai !" Asta e gândirea omului penal.

   Dar tu, Omule Cinstit, dacă vrei să scapi de infractori, nu le da ceea ce îți cer, dă-le ce merită ! Căci dacă le dai ceea ce vor, nu vei scăpa de ei niciodată ! În schimb vei scăpa de toate bunurile și valorile tale ! Nu cred că vrei asta !   (Gabriela Morar).