SPORTUL LA ROMÂNI

• Tu practici vreun sport pe acolo, prin America ? îl întreabă bunicul pe vărul din America.
• Da, sunt pasionat de curling.
• E cam urât din partea ta, aş zice chiar că ar trebui să-ţi fie ruşine, dar, pe de altă parte, să ştii că şi pe aici se practică acest sport.
• Mă bucur să aud asta.
• Da, la noi ăsta e chiar sport naţional.
• Credeam că altul e sportul naţional.
• Care, furtul ?
• Nu, fotbalul.
• Fotbalul e pe locul trei, după curling-ul ăsta, cum îi zici tu, şi după furt.
• Deci aveţi curling în România.
• Da, aici sunt cei mai mulţi lingăi de cu..., de funduri de şefi. Se practică aproape peste tot la locul de muncă şi foarte mult în politică.
• Curling-ul se practică în politică ?!
• Ooo, mamo, mamo, ce se mai practică ! Se practică şi între colegi, prieteni, vecini, atunci când interesul cere.
• Nici nu am ştiut ce mare pasiune pentru sport au românii.    [Schiță extrasă din vol. „Din Țara lui T.B. (Trăiți Bine !)”, autor Gabriela Morar.]

CENTENAR TRIST. 100 DE ANI DE LA MOARTEA MARELUI POET GEORGE COȘBUC

CENTENAR TRIST. 100 DE ANI DE LA MOARTEA MARELUI POET GEORGE COȘBUC

În 9 mai 2018 s-au împlinit 100 de ani de la moartea marelui poet român GEORGE COȘBUC, la doar 51 de ani.

Pentru mine cea mai frumoasă poezie a fost și a rămas o poezie a lui George Coșbuc, poezia „CONCERTUL PRIMĂVERII”. Se preda la școală această superbă poezie pe vremea când eram elevă. Cred că eram în clasa a III-a când am învățat această poezie. Erau doar 6 strofe, poezia e mai lungă, are 10 strofe. Mi-a plăcut atât de mult, că am citit-o doar o dată și am reținut-o.

O altă poezie frumoasă despre primăvară este „VESTITORII PRIMĂVERII”.

George Coșbuc a iubit mult primăvara, dacă a putut să scrie poezii atât de frumoase ! Dar, tot într-o zi de primăvară, în 9 mai 1918 a plecat spre veșnicie.

Coșbuc a iubit și țara. Vedem asta în „Cântece de vitejie” , din care enumăr câteva :

„Cântec”, „Dunărea și Oltul”, „Pentru libertate”, „Stema țării”, „Graiul neamului”, „Cântec (Țară-avem și noi sub soare)”. Iar în „Periodice”, poemul „Patria română”, etc.

Dar, nu a mai avut răbdare să mai stea puțin, până în decembrie 1918 ca să trăiască MAREA UNIRE. A plecat cu 7 luni înainte. Oare ce poeme ar fi scris despre UNIRE ?

George Coșbuc și-a iubit și fiul, dar acesta a avut o moarte violentă la numai 20 de ani. Probabil acest mare necaz, i-a grăbit poetului moartea.

Să ne amintim de marele poet George Coșbuc, la 100 de ani de la plecarea lui spre veșnicie.

„Cântec” de George Coșbuc

Ți-ai mânat prin veacuri turmele pe plai,

Din stejarul Romei, tu mlădiță ruptă,

Și-ți cântai amarul din caval și nai,

Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă

Ștefan și Mihai.

Când ți-or pune piedici dușmanii să cazi

Spada ta să fie și de-acum, române,

Fulger care-aprinde, vânt ce rupe brazi,

Și te-ncrede-a pururi că vei fi și mâine

Tare cum ești azi !

Sus ridică fruntea, vrednice popor !

Câți vorbim o limbă și purtăm un nume,

Toți s-avem o țintă și un singur dor –

Mândru să se-nalțe peste toate-n lume

Steagul tricolor !

„Concertul primăverii”, de George Coșbuc

Chiar acum din crâng venii

Și c-o veste bună !

Iarăși e concert, copii;

Merg și eu, și tu să vii,

Mergem împreună.

Vrei programă, lămurit ?

Stăi puțin să caut.

Cucul, un solist vestit,

De printr-alte țări venit,

Va cânta din flaut.

Cântăreața dulce-n grai

Cea numită „perla

Cântăreților din mai”,

Dulce va doini din nai

Multe doine mierla.

Va-ntona apoi un psalt

„Imnul veseliei”

Corul dintr-un fag înalt.

Vor cânta-n sopran și-n alt

Graurii câmpiei.

Turturelele-n tenor

Și-alte voci măiestre,

Toate după glasul lor.

Vor urma dup-acest cor

Fel de fel de orchestre.

Voci de gaițe care fac

Să coboare ploaia,

Și-ntr-o scoarță de copac

O să bată tica-tac

Tactul, gheunoaia.

xxxxxxxx

„Vestitorii primăverii”, de George Coșbuc

Dintr-alte țări de soare pline,

Pe unde-ați fost și voi străine,

Veniți, dragi păsări, înapoi –

Veniți cu bine !

De frunze și de cântec goi,

Plâng codrii cei lipsiți de voi.

În zarea cea de veci albastră

Nu v-a prins dragostea sihastră

De ceea ce-ați lăsat ? Nu v-a fost dor

De țara voastră ?

N-ați plâns văzând cum trece-n zbor

Spre miazănoapte nor de nor ?

Voi ați cântat cu glas fierbinte

Naturii calde imnuri sfinte,

Ori doine dragi, când v-ați adus

De noi aminte !

Străinilor voi nu le-ați spus,

Că doine ca a noastre nu-s ?

Și-acum veniți cu drag în țară !

Voi revedeți câmpia iară,

Și cuiburile voastre-n crâng !

E vară, vară !

Aș vrea la suflet să vă strâng,

Să râd de fericit, să plâng !

Cu voi vin florile-n câmpie

Și nopțile cu poezie

Și vânturi line, calde ploi

Și veselie.

Voi toate le luați cu voi

Și iar le-aduceți înapoi !

E ROȘIA MONTANĂ, RAIUL PE PĂMÂNT ?

(Redau o scriere mai veche, pe care nu am publicat-o pe net până acum. Așteptam să se mai liniștesască apele, lumea să-și facă oarecare ordine în idei, pentru a putea înțelege. Pentru că dacă e prea multă invidie  și  interese personale  și  instigare la ură  și mituire a protestatarilor, nu înțelege nimeni nimic și e muncă în zadar să faci pe cineva să înțeleagă ceva). 

E ROȘIA MONTANĂ, RAIUL PE PĂMÂNT ?

(CEI MAI MULȚI SUNT ȘI PRO ȘI CONTRA)

Ei spun ba că e, ba că nu e.

Pentru că mă întreabă lumea de ce tot tac şi nu mă mai opresc din tăcut pe tema Roşia Montană, că doar vorba cuiva: “toţi proştii îşi dau cu părerea pe tema asta”. Tocmai de aia eu nu zic nimic, nu fac parte din categorie. Să vezi idee :

• Măi fată, de ce taci, de ce nu spui nimic pe tema asta ? Că, vorba aia, eşti din zonă, ştii mult mai multe decât alţii. Nu vezi cum îşi dă orice neştiutor cu părerea, ca proasta-n târg ? Vorbeşte şi tu !
• Ca proasta-n târg ?!
• De ce taci, când toţi proştii vorbesc ?!
• Tocmai d’aia ! Când proştii vorbesc, inteligenţii, mai bine să tacă ! Nu că aş fi eu chiar atât de inteligentă cum par, dar totuşi…

Știi care-i POANTA ? Dacă domnul premier PO(A)NTA spune “DA” de pe fotoliul din Guvern şi spune “NU” de pe scaunul de parlamentar, şi dacă domnii ministri care sunt şi parlamentari procedează la fel, adică spun “da” la executiv şi “nu” la legislativ, şi dacă toţi politicienii noştri spun “da” când sunt la putere şi “nu” când sunt în opozitie, atunci cetăţeanul cinstit, ce să spună ?

Întotdeauna, pe orice temă, unii vor fi pro, alţii contra. Dar când aceleaşi persoane sunt atât pro, cât şi contra, atunci ce să mai înţelegi ?

Părerea mea mai lipseşte ! Doar câteva idei şi recomandări :

În primul rând le recomand insistent celor ce spun că acolo e Raiul, să se mute în acel Rai. E momentul perfect, vine iarna. Acolo e iarnă din luna octombrie până în aprilie, jumătate de an. Mutaţi-vă, vă rog în Rai ! Tare aş fi curioasă să văd cât o să rezistaţi, cred că nici măcar o zi. Ar fi un moment foarte bun şi acum, în septembrie, pentru că e vreme ploioasă, iar o zonă plină de bălării şi cu drumuri neasfaltate, pline de noroi, te ajută să vezi “Raiul” cu adevărat. Nu seamănă cu Raiul pe care mi-l imaginez eu. Acum, e adevărat, fiecare îşi imaginează Raiul cum vrea, nimeni nu l-a văzut. Eu mi-l imaginez plin de flori, râuri, copaci, păsări, animale. Alţii şi-l imaginează plin de bălării, noroi şi cu drumuri greu circulabile.

Celor ce ar dori să-mi urmeze recomandarea şi să se mute în acest Rai, le recomand zona de sus, la distanţe de zeci de kilometri de primul magazin, cu drumuri neasfaltate, unde se ajunge foarte greu chiar şi cu maşina, dar pe jos, pentru cine nu are maşină e îngrozitor de obositor, mai ales dacă ai şi sacoşele pline. Vă rog, mutaţi-vă în Rai, în zona de sus, acolo unde, “întoarce uliul”, cum spun oamenii muntelui. (Expresia “unde întoarce uliul”, sigur nu o înţeleg bucureştenii. Vă explică o munteancă ce înseamnă. Înseamnă că acolo e capăt de linie, adică de acolo, mai departe nu prea mai ai unde să mergi).

E ciudat cum se comportă unii. Pleacă de bună-voie din Rai, apoi spun oricui îi ascultă cât e de frumos în Rai. Am auzit pe cineva vorbind despre acest “Rai”, dar acea persoană a părăsit în urmă cu foarte mulţi ani, acest Rai. De ce ar vrea cineva să plece din Rai, de bună-voie ? Nici măcar Adam şi Eva n-au plecat din Rai de bună-voie.

Latura umoristică nu lipseşte. Nu numai autorităţile sunt atât pro, cât şi contra, dar şi protestatarii. Ba mai mult, unii nici nu ştiu unde se află şi de ce se află acolo. Cum or fi ajuns ? Au picat din nori ? De exemplu, în urmă cu vreo opt ani, o televiziune de la judeţ, care era anti-proiect la acea vreme (mai târziu s-a dat pe brazdă, şi evident, a devenit şi ea pro-proiect, aşa cum face orice căţeluş, latră, latră, până când îi arunci un os de ros. “Câinele de pază al societăţii, păcălit cu un oscior ?”, vă întrebaţi, probabil. Ei, nu. Dar bietul câine de pază era aproape leşinat. Altfel nu punea boticul. Am închis paranteza).

Deci, vă spuneam despre televiziunea, care a transmit în direct de la un miting. Transmisiune în direct, mare greşeală. Televiziunea spera ca toţi protestatarii să ştie pe ce lume trăiesc. Vezi, să nu. Uite ce a ieşit :

• De ce aţi venit aici ? a fost întrebat un tânăr de vreo 17 ani.
• Am venit aici ca să salvăm Delta Dunării !

BRAVOOOOOOOOOSSSSS !!!!

Cine te-a plătit, mă, băiatule ? Ţi-a dat măcar de un suc ? Văd că a uitat să-ţi spună unde te afli şi ce trebuie să strigi ! E frumos să mergi la miting la Roşia Montană şi să scandezi : “Salvăm Delta Dunării ! Salvăm Delta Dunării !” ? (Probabil, a urmat miting în Deltă, unde s-o fi scandat “Salvăm Roşia Montană”).

Continuăm discuţia cu băiatul care a căutat Delta Dunării şi a găsit Roşia Montană, şi nici măcar nu şi-a dat seama :

• Ce crezi tu că se vede în faţa noastră ?
• Chestia asta mare ? E o stâncă uriaşă. N-am mai văzut aşa ceva. Pare un munte.
• Păi, e ! Şi Dunărea pe unde trece ?
• Habar n-am. Pe la poalele muntelui, bănuiesc.
• În ce zonă a ţării crezi că te afli ?
• În sud !
• Sigur ?
• Absolut.

Alt protestatar :

- Eu azi şi mâine strig “să plece”, apoi alte două zile o să strig “să rămână”.

Dau o informaţie preţioasă, protestatarilor de meserie : DUNĂREA NU TRECE PRIN ROȘIA MONTANĂ !

În ce mă priveşte, eu vreau să fie bine. Cum va fi, dar să fie bine. Cum va fi mai bine, asta se va şti după o analiză serioasă. Dacă se va face.        (Extrasă din „Actualitatea acidă”, autor Gabriela Morar).

APĂ PREŢIOASĂ

(Redau mai jos o schiță tragico-umoristică, scrisă de mine demult, în ianuarie 2012).

APĂ PREŢIOASĂ

• 
  
  • Mătuşico, m-am mutat şi eu aici la oraş, aproape de matale. Acum ne vom vedea mai des.
  • Mă bucur. Un prim sfat ţi-aş da : să nu cumva să consumi apă de la robinet.
  • De ce ? Costă prea mult ?
  • E şi asta, costă mai mult decât apa minerală. Dar, mai grav e că îţi dă dureri mari de stomac. Să nu păţeşti ca nepotul. A venit astă-vară la mine pentru două săptămâni, şi aproape tot timpul a stat în baie. L-am sfătuit să nu mai bea apă de la robinet sau măcar să o fiarbă. A zis că el nu-şi pierde timpul cu fiertul apei. Aşa că şi-a pierdut timpul stând pe… tron. El e obişnuit cu apă bună de munte, apă de izvor. Ştii ce a zis ? Auzi la el :
  „Bunico, de ce nu te abonezi la o altă firmă de apă, care să-ţi dea apă de calitate ?” „Parcă am de ales.” „Probabil apa asta e foarte ieftină, de aceea e aşa mizerabilă.” „Da, e ieftină, mă costă numai jumătate de pensie.”
  • Mătuşico, să ştii că şi eu, după ce m-am mutat aici, m-am mirat foarte mult, aflând că apa de la robinet e mai scumpă decât apa minerală. Am avut chiar intenţia să renunţ la abonamentul la firma asta care o distribuie, şi să o înlocuiesc cu apă minerală. Chiar şi la baie.
  • E o idee bună.
  • Fiind foarte revoltată, am mers la firmă, să îi iau la întrebări.
  • Dacă aş fi ştiut, veneam şi eu cu tine.
  • Să vezi tupeu la ei. I-am întrebat de ce e aşa scumpă apa. Mi-au spus că e normal să fie scumpă, pentru că firma aparţine partidului. Partidul acesta pare a fi foarte flămând.
  • Şi însetat. Parcă ar fi partidul lui Setilă şi Flămânzilă. Nu se satură niciodată.
  • Şi mi-au spus ca ar trebui să îmi pară bine pentru că ei binevoiesc să ne-o dea chiar şi aşa. Că, altfel, ce am face ?
  • Mult tupeu pot avea !
  • Simţeam că explodez de nervi. M-am întors acasă, am luat câteva medicamente, ca să mă calmez, am băut un litru de cafea şi mi-am zis, că singura soluţie este să încerc să fiu optimistă şi să-mi stăpânesc nervii. Sau măcar pentru o perioadă să mă calmez, până când se vor trezi la realitate şi alţi concetăţeni. Cafeaua am făcut-o cu apă minerală, însă medicamentele le-am luat cu apă de la robinet. Nu-ţi spun ce a urmat.
  • Bănuiesc. Ai stat pe tron câteva ore.
  • Exact.
  • Dar măcar te-ai calmat.
  • Pentru un timp.
  Vine încă o vecină, specializată în diversiuni. (Am o bănuială, că ar fi omul partidului stăpân pe apa oraşului) :
  • Despre ce vorbeaţi ?
  • Despre calitatea proastă şi preţul uriaş al apei din oraşul nostru.
  • Să ştiţi că şi eu am fost furioasă la început. Dar, privind cu atenţie apa, am înţeles de ce are aşa preţ mare.
  • De ce ?
  • Ai văzut ce culoare frumoasă are ?
  • Ooo, da. E gălbuie. Sau maronie.
  • Exact. Văzând frumoasa culoare gălbuie a apei, mi-am zis :
  „Să ştii că firma asta furnizoare de apă are multă grijă de consumatori, şi purifică apa cu aur”.
  După câteva zile, culoarea apei era galben-maronie. Mi-am zis :
  „De data asta au cam exagerat cu grija faţă de sănătatea consumatorului şi au pus cam mult aur. Şi din cauza asta, de galbenă ce e, a devenit maronie”. Mi-am zis : „Culoarea diferă, ca şi la hepatită. Când e mai puţin gravă, te îngălbeneşti şi ai hepatită. Când boala e mai gravă, devii maroniu şi ai icter. Deci apa este super-purificată. Cu o mare cantitate de aur. De aia e maronie”.
  Gândind aşa, am băut un pahar din apa minunată. E adevărat că imediat după aceea, am avut dureri groaznice de stomac, dar mi-am zis că apa super-purificată, n-are ce rău să-mi facă. Ce mai e şi prostia aia, că apa de calitate trebuie să fie incoloră, inodoră şi insipidă ?
  • Ce înseamnă asta ?
  • Fără culoare, fără miros şi fără gust. Ba uite că poate să aibă şi culoare, şi miros, şi gust.
  • Da, să ştii că ai dreptate. Apa noastră de la robinet are culoare, miros şi gust. Uneori miroase a ceva, mi-e şi ruşine să zic cuvântul. Cât despre gust… . Şi nepotul zicea că are nu ştiu ce gust ciudat şi că îi lasă pe limbă un strat de nisip.
  • Mătuşico, eu îţi spun că nu trebuie să mai bârfim firma distribuitoare de apă, era să zic firma care fabrică apa. Firma are mare grijă de noi. Ne dă apă de super-calitate, ce dacă are culoare, miros şi gust ? Apa e de super-calitate ! Drept dovadă : o plătim scump ! (D. 08.01.2012).
•   (Schiță extrasă din vol. „Unde nu-i cap, paloșul nu-l taie”, autor Gabriela Morar).

PARAZIȚII DIN APĂ

PARAZIȚII DIN APĂ

APA din Alba-Iulia are FOARTE MUUUUUUUUULȚI PARAZIȚI.

Nu-i mai suportăm !

Demult tot scriu despre ei.

Citiți despre PARAZIȚII APEI, pe blogul meu, la adresele :

https://gabrielamorar.blogspot.com/2018/06/apa-pretioasa.html

https://gabrielamorar.blogspot.com/2018/06/marea-batjocura-din-orasul-marii-uniri.html

https://gabrielamorar.blogspot.com/2017/11/mafia-apei-alba-iulia.html

https://gabrielamorar.blogspot.ro/2017/11/prea-multe-hotii-face-firma-de-apa.html

https://gabrielamorar.blogspot.ro/2012/07/da-doamne-ploaie-ba-nu-da-seceta-ca.html

 https://gabrielamorar.blogspot.ro/2012/10/sa-fie-facturi-crescute-artificial-asa.html

Citiți despre PARAZIȚII APEI, și în mass-media locală, la adresele :

https://alba24.ro/la-apa-ctta-salariile-si-indemnizatiile-sefilor-curg-ca-apa-pe-conducta-prime-anuale-de-pana-la-15-000-de-euro-pentru-realizarea-planului-de-incasari-569898.html        (articol publicat în 2017).

https://alba24.ro/psd-alba-cerem-sanctionarea-administratiei-din-alba-iulia-nu-e-in-stare-sa-gestioneze-serviciile-publice-658946.html      (articol publicat în iunie 2018).

(Aliluia ! PSD-ul ia atitudine ! De când așteptam asta ! Nu mai speram ! În sfârșit !)

CUM ARATĂ O DAMĂ DE CALITATE SUPERIOARĂ ?

Am mers în vizită la o mătușă, la țară. Acolo, magazine puține. Așa că, i-am cumpărat câteva mici cadouri, toate „de calitate superioară”. Mătușica (tanti Nuți se numește) le-a acceptat pe toate, în afară de unul :

- Ăștia nu-i pot primi !

- De ce ?!

- Uite ce scrie aici : „Chiloți de damă de calitate superioară”.

- Și ?

- Păi, uită-te la mine. Eu nu sunt „damă de calitate superioară” !     (Schiță extrasă din vol. „Din Țara lui T.B. (Trăiți Bine !)”, autor Gabriela Morar).

MAREA BATJOCURĂ DIN ORAȘUL MARII UNIRI

MAREA BATJOCURĂ DIN ORAȘUL MARII UNIRI

Scrisoare deschisă către mai marii orașului și către organele statului îndreptățite să verifice respectarea legislației de către furnizorii de servicii

”Stăpânii” orașului UNIRII MARI sunt mai presus de lege !

Bieții noștri strămoși dacă ar ști pe ce mâini a ajuns orașul UNIRII ! Oare ce ar spune ? Câte sacrificii au făcut pentru un viitor mai bun, în care cetățenii cinstiți să fie respectați de cei ce administrează țara ! DAR, LA CE BUN ? Uite cu ce ne-am ales la 100 de ani de la MAREA UNIRE ! Nicăieri în țară nu se întâmplă așa ceva ! Să nu mai vorbim de alte popoare, care știu să se facă respectate.

La Alba e așa :

Partidul portocaliu aliat cu cel galben-albastru (de fapt pare a fi aliat cu toate partidele locale, numai cu cetățenii cinstiți, NU !) au pus lăbuțele pe firmulița de apă, care pare a fi o mină de aur.

I-aș întreba :

1. Stimați și Prea-Cinstiți stăpâni ai orașului, cum e posibil să fiți SINGURII care calcă în picioare legislația privind FURNIZORII DE SERVICII, tocmai voi, care sunteți CINSTEA ÎNTRUCHIPATĂ ?

Care legislație ?

Aia care spune că toți furnizorii de servicii (chiar și voi, cei de la SC APA Alba Iulia) sunt OBLIGAȚI SĂ CITEASCĂ O DATĂ LA TREI LUNI, CONTOARELE ! (În general, voi le citiți o dată la 2, 3, 4 ani).

Și nu numai să le citească, așa cum ați făcut voi în luna martie 2018. Le-ați citit și atât ! Nu ați ținut cont de citire ! Ați continuat să EMITEȚI FACTURI SUPRA-ESTIMATE ! Nu vă convenea cantitatea consumată, era prea mică ! Așa că v-ați făcut că plouă ! Și ați continuat să emiteți facturi umflate. Nu le-ați umflat mult, numai un pic, de vreo 10 (ZECE) ori, așa cum faceți de prea mult timp ! DE PREA MULT TIMP ! Încă nu v-ați săturat ? Însetați mai sunteți !

Încă nu v-ați făcut plinul ?

2. A doua încălcare a legislației, care se vede de la o poștă, e cea referitoare la codul de bare care trebuie să existe pe facturi. Legea asta e veche, dar voi abia acum dați semne că parcă-parcă ați vrea s-o luați în seamă. Doar pe asta, cu codul de bare, că în rest vă credeți stăpâni pe moșie !

3. Apoi, ESTIMAREA. Voi nu știți ce înseamnă „ESTIMARE” sau vă prefaceți că nu știți ?! MERGEȚI LA ȘCOALĂ, BĂĂĂĂĂ CARAGHIOȘILOR, SĂ ÎNVĂȚAȚI CE-I AIA „ESTIMARE” !

Uite, vă dau eu o lecție gratuită : pentru ESTIMARE trebuie să țineți cont de ISTORICUL CONSUMULUI din ultimul an. Sau nu știți ce-i ăla „ISTORIC” ?

4. O altă MARE NEREGULĂ și MARE TICĂLOȘIE este PLATA DE DOUĂ ORI ! O dată pentru apa consumată, apoi aceeași cantitate taxată încă o dată, la canalizare. Dar NU merge în canal toată apa consumată, băi, Prea-Cinstiților ! Mare parte ajunge în grădină (în cazul celor ce locuiesc la case).

5. O altă MARE TICĂLOȘIE se întâmplă atunci când clientul merge să-și înnoiască contractul. Dacă nu ești cu ochii-n patru, te fentează cu mare talent. Atenție alba-iulieni când vă reînnoiți contractul ! Fiți cu ochii-n patru, ca atunci când erați copii, și mai era câte unul cu degetele lungi. Altfel, poate vă vor trece tot terenul pe care-l dețineți, ca fiind spațiu construit. Și apoi o să plătiți vreo sută de lei pentru un metru, doi, consumați, pentru că vor trece pe factură FOAAAAAARTE MUUUUUUULTĂ APĂ DE PLOAIE, care cică ar ajunge de pe acoperișul vostru păcătos, fix în Prea-Curatul lor canal. Și MIZERIA asta va dura câțiva ani, până vine vremea să reînnoiți contractul.

6. O altă MARE NESIMȚIRE este atitudinea total nepoliticoasă a instalatorilor sau cum s-or chema indivizii ăia care pun conducte.

Speță : Lumea care stătea la coadă, la Casierie a asistat la un spectacol HIDOS, la fel de HIDOS cum sunt și caracterele angajaților de la Apă. Au venit niște cetățeni, pentru a cere să li se tragă conductă, au vorbit cu niște indivizi, probabil funcționari și instalatori. După ce au plecat cetățenii, canaliile firmei de apă, instalatori, probabil, au vorbit foarte urât despre acei cetățeni. Îl citez întocmai pe unul dintre ei, evident un instalator analfabet : „Trebe să merem să le băgăm apă la niște sărântoci !”

Hei, conducerea firmei SC APĂ (scapă cine poate ?), am o întrebare : Cum îi angajați pe ăștia ? Pe ce criterii ? Se dă CONCURS DE ÎNJURĂTURI ? Sau se dă CONCURS DE SCUIPAT CLIENȚII ÎN FAȚĂ ?

7. „COMPETENȚA” INSTALATORILOR este o MARE PROBLEMĂ pentru clienți. Dacă ai vreo problemă ce ține de „competența” minunaților și unicilor instalatori ai acestei prea-competente firme, o să-ți trimită vreo trei echipe. Azi una, mâine alta, poimâine… sosește a treia echipă ! Uraaaaaa ! „În sfârșit se rezolvă, zici tu”. Doar că cele trei echipe nu au frecventat aceleași școli, sau nu au frecventat școli deloc, așa că fiecare echipă va spune că nu e bine ce a spus cealaltă ! Știu ce scriu, sunt Stan Pățitul ! Mă rog, Stana Pățita.

ĂSTA-I RESPECTUL FIRMEI DE APĂ DIN ALBA-IULIA ! RUȘINE !

RUȘINE, RUȘINE, RUȘINE !

Le doresc din suflet, să aibă parte de răsplată după faptă.

POATE MINISTRUL JUSTIȚIEI AR FI BINE SĂ TRIMITĂ UN CONTROL LA S.C. APĂ ALBA-IULIA ! Din altă parte nu avem nici o speranță !

Unde să-i reclami ?

La Protecția Consumatorului ? Dar ei sunt prea mici, nu au curaj și putere să-i ia la întrebări pe ditamai barosanii.

La Parchet ? N-au ce să le facă.

Să te plângi vreunui deputat sau senator de Alba ? De parcă ei nu știu care-i situația ! A făcut vreunul ceva ? NU !!!

Doar dacă ar veni o comisie de la București, aflată poate chiar în subordinea ministrului.

Despre această firmă de ticăloși, vă rog citiți și presa locală, la adresa :

https://alba24.ro/la-apa-ctta-salariile-si-indemnizatiile-sefilor-curg-ca-apa-pe-conducta-prime-anuale-de-pana-la-15-000-de-euro-pentru-realizarea-planului-de-incasari-569898.html