CE BINE CĂ NE-AM BĂGAT ÎN U.E.

-         Ce bine că ne-am băgat şi noi în U.E., că numai noi lipseam.

-         Ce cuvânt urât ai folosit.

-         Să ştii că nu am greşit cuvântul, pur şi simplu, mi se pare cel mai potrivit.

-     Am dorit să intrăm în UE, nu ştiu de ce, că eram deja în Europa.

-    Lasă, mă Georgică, să ne cunoască lumea şi pe noi, să mai râdă şi ea, că era prea tristă.

-    Păi să râdă lumea cât o vrea, dar mi se pare că a cam început să râdă pe seama portofelului nostru şi asta nu-mi place. Mă Ionică, înainte, ce era al nostru, era al nostru, şi nu-şi băgau alţii nasul în oalele noastre.

-    Da, vorba aia pe care o tot repeta nea Nicu, vorba aia despre: “neamestecul în treburile interne” nu era chiar de lepădat – asta cred mulţi în ziua de azi, când vine un nu ştiu cine, care habar n-are care-i adevărul, şi decide în locul nostru.

-    Habar n-are, dar nici nu-l interesează adevărul, că are alte interese.

-    Dar acum sunt fericiţi cei din UE că ne-au primit, că le dăm şi lor ce avem noi în cantitatea cea mai mare : tămbălău politic şi şmecherie. Să vadă şi ei şi să ia de la noi.

-    Nu că n-ar avea şi ei…

-    Dar nu în cantitate aşa mare. Noi avem cantităţi uriaşe.

-    Ştii ce-mi place cel mai mult ? Îmi place că nici măcar nu trebuie să exportăm în Europa niscaiva tămbălău, că acum suntem uniţi în cuget şi-n simţiri şi dracu’ mai ştie în ce. Şi ce-i al nostru e şi-al uniunii, şi ce-i al ei, e şi-al nostru.

-   Aşa-i ! Poftiţi, luaţi de la noi, nişte tămbălău, nişte şmechereală, nişte beţe-n roate ! Veniţi să luaţi ! E gratis ! Vă dăm şi vouă că avem cămara plină.

-    Cred că altceva e plin, nu cămara.

-   Avem că…, că…, avem cămara plină ! Avem pentru toată lumea. Veniţi de luaţi ! Altceva de la noi să nu aşteptaţi. Cum ar fi nişte produse industriale sau alimentare, nu speraţi că n-avem. Cămara asta e goală.

-    Dar nu e numai vina noastră.

-    A noastră nu-i chiar deloc. Noi ca cetăţeni cinstiţi, nu suntem implicaţi. Noi nu facem manevre rău-intenţionate.

-    E clar, nu sunt manevrele noastre, sunt ale hoţilor care iau decizii, adică vreau să zic ale prea-cinstiţilor noştri politicieni.

-    E adevărat că ne-au cam ajutat şi alţii să ajungem aici, cu "bunele lor intenţii", lua-le-ar dracu bunele intenţii, adică vreau să spun că le mulţumim pentru bunele-intenţii.

-    “Bune-intenţii” dovedite şi în cazul “găina gripată”, când au pretins că găinile noastre sunt bolnave şi trebuie înlocuite cu ale lor, “înlocuirea” făcându-se într-un mod oribil şi strigător la Cer.

-    Găinile lor sunt mai bune ?! Cu ce ?! O găină de-a lor face cumva 10 ouă pe zi?  Mătuşa avea la ţară nişte găini care făceau două ouă pe zi.

-    A fost o mare porcărie, nu pot să-i zic o mică găinărie.

-    O mare porcărie şi o mare afacere pentru nişte mari hoţi. Cuvântul “hoţ” e prea blând.

-   Unde mai pui că “dezinfectantul” era apă chioară. Ceea ce mie îmi dovedeşte că se cunoştea foarte bine adevărul, adică faptul că nu era nici o gripă.

-    Aşa că UE, ia exemple de la noi ! Suntem specialişti în şmecherii.

-    Nu că n-aţi avea şi voi specialiştii voştri…

-    Nu ne-om fi unit noi chiar degeaba cu dânşii. Eu cred în vorba aia : “CINE  SE  ASEAMǍNǍ,  SE  ADUNǍ”.

Acesta vrea să fie un pamflet.       (Actualitatea acidă, autor Gabriela Morar).