Reguli de bun-simț

    Ieri, Gigel a fost certat de bunică pe motiv de lipsă de bun-simț :

      - Gigel, de câte ori să-ți spun să nu mă mai faci de rușine ! Dimineață, am mers cu tine la mătușa, iar ea ca o gazdă primitoare ce este, ne-a pus pe masă o farfurie plină de prăjituri. Iar tu nu te mai opreai, luai una și încă una și încă una și tot așa. Îți făceam semn să te oprești, iar tu te făceai că nu mă vezi.

      - Prăjiturile erau atât de bune ! Iar eu aveam o foame de lup 🐺.

     - Pe naiba, foame de lup ! Ai mâncat înainte să plecăm. Mătușa o să creadă că nu ai ce să mănânci acasă. E o rușine să mănânci în casă străină. Asta e mentalitatea aici la noi în localitate. Aici, la noi, se consideră că omul care mănâncă în casă străină, nu are ce să mănânce la el acasă. 

   - Mentalitățile astea locale... poate trebuie schimbate.

       - În nici un caz ! Sunt foarte bune, sunt de bun-simț ! Se consideră pe bună dreptate, că omul care mănâncă în casă străină,  nu are ce să mănânce la el acasă pentru că e leneș sau bețiv sau și una și alta. Sau e risipitor. Asta e o rușine.

    - Dar lumea știe că la noi în casă nu există nici leneși, nici bețivi, nici risipitori.

       - Totuși...

    - Iar masa era plină de prăjituri ! Ce trebuia să fac ? Să le admir și atât ?

       -  Regulile bunului-simț spun așa : când gazda are pe masă o farfurie plină de prăjituri, tu aștepți să îți spună că poți să te servești, apoi poți lua o bucată. Doar atât.

      - Și dacă e foarte bună, numai o bucată pot să iau ? Atunci de ce sunt pe masă vreo 40 de bucăți ?

      - Poți să mai iei încă o bucată doar dacă gazda te invită să mai iei. 

      - Deci o iau și pe a doua. Apoi gazda mă invită să mai iau o bucată. Și eu mai iau o bucată, apoi aștept să mă mai invite o dată, și încă o dată...

    - Nu ! Nu mai iei ! Te oprești la două bucăți ! Nici una în plus !

      - Dar dacă gazda spune să mai iau ? 

      - Nu mai iei ! Spune doar din politețe, nici ea nu vrea să îi golești farfuria. Asta e regula bunului-simț : iei doar o bucată pentru că nu e politicos să refuzi. A doua bucată poți să o iei, doar dacă te invită gazda. Dacă iei și a treia bucată, asta dovedește nesimțire. Dacă iei mai multe bucăți, nesimțirea e mare de tot. Altă dată nu vei mai primi nimic.

    - Dar abia mi-a stârnit pofta doar cu două bucăți.

     - Te duci la tine acasă și mănânci cât vrei, pe cheltuiala ta, nu a străinilor. Și dacă vrei să știi, mătușa pusese prăjiturile pe masă pentru niște musafiri ce urmau să-i vină, nu pentru tine.

       - Uneori nu e pentru cine se pregătește, e pentru cine se nimerește.

       - Vorba asta a inventat-o un măgar !

     - Un măgar mare iubitor de prăjituri ! Ca mine !

     - Măcar recunoști că ești măgar ! se bagă în seamă și bunicul care până acu n-a spus nimic, prefăcându-se că doarme.

     - Dar bunico, spune-mi care sunt regulile de bun-simț în cazul în care merg la cealaltă mătușă și mă servește cu prăjituri cu viermi. Trebuie să mănânc o bucată pentru a nu jigni gazda ? Dar ea nu mă jignește cu prăjiturile ei rămase de la sărbători, de care vrea să scape și crede că și-a găsit prostul să le mănânce. Să ajung la spital din cauza prăjiturilor ei stricate ?

       - Ți-a dat prăjituri stricate ?

     - Da, erau aceleași pe care le-a pus pe masă la sărbători și nu s-a atins nimeni de ele nici măcar când erau proaspete, de bune ce erau. Și bunico, dacă vrei să știi, eu chiar am fost politicos și am luat o bucată, apoi am ieșit afară și am dat-o câinelui. Iar câinele a mârâit la mine de parcă ar fi zis : "De ce îți bați joc de mine cu porcăria asta ?". Nu a mâncat-o nici câinele. Era de bun-simț să o mănânc eu ?!

       - Eeeei, Gigele. Regulile de bun-simț nu trebuie aplicate și în cazul oamenilor fără bun-simț. Altfel poți păți chestii urâte, cum ar fi să ajungi la spital din cauza unei prăjituri stricate.

   - Și a unei mătuși zgârcite, care nu aruncă mâncarea stricată, ci vrea să o ofere cuiva. Iar eu după ce am dat-o câinelui, m-am întors în casă, iar mătușa tot insista : " Mai ia, mai ia, e foarte bună! " I-am spus să ia și ea o bucată să vadă ce bună este, că acum e mai bună decât în urmă cu două luni. Proasta m-a crezut, a luat o bucată mare, apoi a mers să vomite.

     - Bravooooo, Gigele ! strigă bunicul și bate din palme. Știam eu că semeni cu mine !     ( Gabriela Morar).