Ordine

     La un moment dat, am avut nevoie să stau cu chirie într-un orășel. Am găsit o locație, dar se impuneau mici reparații urgente. Proprietarul locuia în aceeași casă, așa că i-am cerut un ciocan și niște cuie. Dragă cititorule, poți să ghicești unde a căutat el ciocanul și cuiele ? Pariez că nu. Le-a căutat în bufetul cu farfurii și căni. Am încercat să îl ajut să le găsească (în propria lui casă !) :

     - Poate ar trebui căutate în altă parte.

   - Da, ai dreptate, mi-a spus și a deschis dulapul cu haine, haine pe care a început să le arunce pe jos în încercarea de a găsi ciocanul și cuiele.

     - Nu cred că sunt acolo, am zis eu.

     - Dar unde pot fi ? 

     - La locul lor.

     - ??? (privire nedumerită).

     Apoi le-a căutat în podul casei. Nu le-a găsit. Apoi le-a căutat în... frigider. De ce le-ar fi pus la rece ? Ca să nu se altereze ? Nu le-a găsit nici în frigider, dar eu nu m-aș fi mirat dacă le găsea în frigider. Căci un om atât de ordonat și cu capul pe umeri poate să țină cuie și ciocane în frigider. 

     În cele din urmă a găsit ciocanul în sertarul de la bucătărie printre linguri și furculițe. Și mai avea ceva sertarul ăla : avea ciorapi, unii buni, alții rupți, și... nu cred că erau curați. Și mai avea ceva (un sertar atât de mic, să aibă de toate) : prosoape de baie și de bucătărie. Sigur perfect curate.

      Dar cuiele unde erau ? După luuuungi căutări peste tot, le-a găsit într-o oală pentru ciorbă, oală care nu era la locul ei, în bufet, ci se rătăcise în baie, fix în cadă.

   Apoi am avut nevoie de un clește. A început din nou aceeași căutare peste tot : în bufetul cu farfurii, în dulapul de haine, în podul casei, în frigider, în sertarul pentru tacâmuri. Într-un târziu a găsit cleștele în beci printre murături și cartofi. Îl căutase și în magazia de lemne.

   De nevoie, am locuit câteva săptămâni acolo, iar proprietarul a învățat ceva de la mine : ciocanul, cuiele și cleștele trebuie să aibă un loc al lor, trebuie ținute în același loc cum ar fi un dulăpior din magazie. Cum de altfel, toate trebuie puse la locul lor, dacă  vrei să le găsești când ai nevoie de ele. Și dacă vrei să ai confort, inclusiv confort vizual, dacă pot să spun așa.   (Gabriela Morar).

Partidul Mărului Putred încearcă să se activeze

     Partidul Mărului Putred (așa l-am numit eu) încearcă să se activeze. Își trage seva din Partidul Dezastru al marinarului. Are ca siglă un măr... gol de miez, putred.

     În urmă cu ceva timp, eu, subsemnata G. M.  am scris că Partidul Dezastru a înviat. Dar, din păcate, acum vedem că și urmașul lui, Partidul Mărului Putred se bagă în seamă. 

     Dezastrul portocaliu nu vrea să ne lase în pace. Așa e când lași buruienile și putregaiurile să se înmulțească. Greu mai scapi de ele.    (Gabriela Morar).

Câte c(l)ase ai ?

      Câte c(l)ase ai ? Întrebarea asta ar trebui adresată tuturor politicienilor.

      Nenea ministru Cutare câte clase ai ? Dar case câte ai ? 

      Nenea prim-ministru, matale câte clase ai ? Dar case câte ai ?

  Deputați și senatori, puteți dovedi națiunii că aveți multă educație, dar nu aveți mână lungă ?

 Căci în România clasele și casele politicienilor sunt invers proporționale, ca număr. 

  Clase puține și case multe - asta au paraziții, politicienii, stăpânii de turnulețe. 

    Iar clase multe și case puține (de obicei una) - asta avem noi, valorile țării.   

   Nici nu ai nevoie de multe case că nu locuiești în toate în același timp. Și mai sunt și greu de întreținut, dar totuși, măcar două case parcă ar merita și omul cel cu multe clase. 

     Răutăcioșii vor spune : "N-au decât să își cumpere, cine îi oprește ?" Le răspund așa : Sunt opriți de buzunarele goale, care au fost roase de paraziții cei cu puține clase și multe case. Sau palate cu turnulețe. Și care sunt mai presus de lege. Comit tot ce prevede Codul Penal, dar nu pățesc nimic.  (Gabriela Morar).