Zestrea a fost mică, așa că a cumpărat numai un bou

       Badea Gheorghe și nevasta lui, Măria, aveau 4 copii, două fete și doi băieți. 

     - Măi Mărie, ar trebui să se mărite și fetele astea ale noastre, că au amândouă peste 20 de ani.

      - Așa e, măi Gheorghe, dar pentru asta trebuie să dovedim că avem avere mare. Mai ales că tu vrei neapărat gineri cu multă școală, cu facultate. Iar ăștia pretind avere.

    - Da, vreau gineri cu facultate, chiar dacă fetele au puțină școală, una are numai 10 clase, cealaltă liceul.

      -  Cam mari pretenții ai.

      - Nu e vina mea că din 4 copii, nici unul nu are facultate. Cu băieții, ai văzut, am cheltuit o mică avere cu profesorii, dar tot nu au reușit să termine nici măcar primul an.

   - Cred că și profesorii au fost cam șmecheri. Dacă mereu mergeai cu plicul și cu sacoșele pline... îi tot picau, ca să mergi din nou.

   - Nu le ține partea băieților, că nu învățau nimic, se țineau numai de prostii. Meritau să pice la toate examenele.

     - Mă doare sufletul pentru banii cheltuiți degeaba. Nu s-a prins școala de ei.

      - Tocmai de aia, dacă nu am avut noroc de copii deștepți, cu facultăți, măcar să am gineri intelectuali. Să am cu cine mă mândri. Pentru asta trebuie să arătăm lumii că suntem bogați. Că avem avere mare, că avem multe animale. O să merg săptămâna viitoare la târgul de animale să cumpăr niște animale. O turmă de oi sau de capre sau doi boi.

     Și a mers badea Gheorghe să cumpere animale, pentru ca lumea să vadă că e bogat și în felul ăsta să apară un ginerică intelectual, pe placul lui. Dar animalele erau scumpe și banii lui nu erau destui pentru o pereche de boi. Dar un prieten i-a propus o soluție. Afacerea a fost încheiată, iar badea Gheorghe i-a trimis nevestei un mesaj : 

     " Dragă Mărie, te informez că animalele sunt foarte scumpe, dar eu vreau neapărat ca fata noastră, Ilenuța să se mărite cu un om titrat, să mă facă mândru. Când merg la cârciumă să mă pot lăuda că ginerele meu este intelectual ! Prin urmare, animalele fiind scumpe, nu am destui bani pentru o pereche de boi. Dar prietenul meu, Ionică, mi-a propus o afacere foarte bună. Știi tu că are el un nepot, inginer. Așa că nu am cumpărat doi boi, ci un boy. O să ajungem acasă mâine. Te pupă Gheorghe."

     Măria a citit mesajul și a înțeles că Gheorghe a cumpărat numai un bou, în loc de doi. S-a cam enervat și s-a spovedit prietenelor ei : 

      - Uitați, dragele mele, ce boacănă mi-a făcut Gheorghe. S-a dus să cumpere doi boi și a cumpărat numai unul. O să sosească acasă azi, pe la ora 14. Veniți la mine să vedeți ce o să îi fac. Îl trimit să ducă boul înapoi de unde l-a cumpărat.

   Și iată, oprește la poartă o mașină, coboară Gheorghe și un băiat. Dar unde e boul ? 

      - Unde e boul ? întreabă Mărie.

     - Dragă Mărie, zice Gheorghe, ți-l prezint pe acest băiat. El este boy-ul despre care ți-am scris. Se numește Nae și are facultate ! Problemă rezolvată ! 

    Ce mai contează părerea celor doi tineri? Se plac, nu se plac ? Până la urmă, interesul poartă fesul !

      Da, știu, societatea a evoluat, nu mai e de actualitate o asemenea poveste. Dar în urmă cu vreo 30 de ani, încă era. Mulți părinți gândeau așa. Apoi, boy-ul intrat în capcană, se întreba: "Cine m-a pus să intru bou pe moșie ? Muncesc ca un sclav ! Mai bine nu mergeam la facultate ! La ce mi-a folosit ?" 

     Dar, vorbind la figurat, metaforic, treaba cu boii este și va fi valabilă multă vreme de acum încolo.    (Gabriela Morar).