Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Sau: pentru unii tătuc ocrotitor, pentru alții ciumă... roșie. Tătucul nea Nelu - "măi dragă sau măi animalule, îmi cer scuze de la animale, măi dragă, pardon, măi animalule" s-a dus. Unii cred că s-a dus să dea socoteală pentru faptele cele rele, pe lumea cealaltă. Și cu ce ne încălzește pe noi socoteala lui de dincolo ? Ce satisfacție avem noi din asta ? Da, am spus corect: satisfacție. Atunci când vrei dreptate, te bucură pedepsirea ticăloșilor. Unii nu vor să recunoască asta. Treaba lor. Pentru mine ar fi o bucurie să-i văd pedepsiți pe ticăloși. Nici nu pot să îmi imaginez ce e în sufletul urmașilor victimelor ucise, care urmași sunt și ei victime. Și noi majoritatea cetățenilor suntem victime. Victimele unor adunături de ticăloși care au distrus valorile țării.
Iar oamenii lui, caractere josnice îl plâng, poartă haine negre, fac funeralii de stat și pretind doliu național. ORIBIL! Doliul îl simți pentru o ființă care a fost apropiată de tine, de gândirea ta, pe care ai apreciat-o. Doliul nu poate fi impus. Dacă nu te doare plecarea cuiva, nu te doare și asta e. Oamenii normali nu pot purta doliu pentru criminali, pentru cei ce distrug valorile unei țări, pentru cei ce protejează la greu, infractorii.
Dacă ești om normal și onest, ești solidar cu victimele nevinovate, niciodată nu cu călăii.
Ce facilități imense au primit oameni cu caractere jalnice, imediat după 1989. De ce? Pentru că erau din gașca lui nea Nelu. Din vina lui s-a umplut țara de hoți și alți indivizi... sălbatici. Iar străinii disprețuiesc nația noastră, scârbiți fiind de infractorii de la noi. (Gabriela Morar.)
