vineri, 18 septembrie 2015

MOARTEA A FOST VICLEANĂ. A INVERSAT CEŞTILE

MOARTEA A FOST VICLEANĂ. A INVERSAT CEŞTILE

S-a mai dus un apărător al limbii române, al drapelului nostru, C.V. Tudor. Deja au trecut nişte ani de când limba română l-a pierdut pe profesorul G. Pruteanu. Câte aveam de învăţat de la el ! O pierdere uriaşă ! Dar mai aveam două glasuri puternice : A. Păunescu  şi C.V.Tudor. Când Limba şi Drapelul ne erau atacate, avea cine să le apere. Acum, i-am pierdut pe toţi trei. De acum, cine le va mai apăra cu glas puternic ? Ar trebui noi, toţi. Dacă nu, poate vom ajunge să vorbim alte limbi şi s-o uităm pe cea mai frumoasă, cea mai melodioasă, limba noastră română.

( Ştiaţi că în anii 1920, incredibil, la puţin timp după Marea Unire, în Ardeal, contractele de vânzare-cumpărare imobile (şi probabil, nu numai acestea) erau scrise în limba maghiară, chiar dacă ambele părţi, atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul erau români şi nu înţelegeau nimic dintr-un asemenea contract ? Imaginaţi-vă că mergeţi la notariat pentru a încheia un contract de vânzare-cumpărare imobil (indiferent că aveţi calitate de vânzător sau de cumpărător) şi contractul va fi încheiat într-o limbă care vă este total străină. Nu vi se pare maximă bătaie de joc ? În ţara ta, cu bunurile tale şi cu banii tăi.
Să ne apărăm Limba română, să ne apărăm Drapelul, pentru că lume duşmănoasă există şi acum, cu toată evoluţia noastră.  După cum spunea şi marele nostru poet George Coşbuc,  în poezia “Graiul neamului” :  “Neam român ! Cu ură mare / Vor căta mereu duşmanii / Graiului român pierzare; / Dar să piară ei cu toţii; / Nu l-am dat, şi nici nepoţii / Nu-l vor da ! “ )

În poezia sa, “Ultima cafea”, publicată cu o săptămână înainte de deces, C.V. Tudor  se adresa Morţii : “Hai, Moarte, să bem o cafea / Ţi-o fac cu caimac, aromată…”  Iar ultimul vers : “ Ţi-am pus şoricioaică-n cafea ”.

Din păcate, şi Moartea a fost vicleană. A inversat ceştile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu