POLITICIAN DE
MARE VALOARE
La şcoală permanent
Era corigent.
Tare mult a mai luptat,
Şapte clase a terminat
După 20 de ani
Şi după… mulţi bani.
Apoi, fuga la partid
Să se facă membru activ.
După o scurtă discuţie
Cu cei de la partid
S-a dat o soluţie
Pe un ton rigid :
“Nu prea ai
nimic în cap,
Te punem la
măturat”,
Asta nu-i plăcu lui Nicu,
Căci e “fiul lui tăticu”,
Şi orice îşi doreşte
I se îndeplineşte.
Nimeni nu i-a spus vreodată:
“Nu se poate, las-o baltă”.
Pe un ton foarte nervos
Urlă Nicu la partid :
“Nu vă puneţi voi cu mine !
Eu am bani
şi ştiu mai bine !
Cu banul le
fac pe toate !
Nu există
‘nu se poate’ !”
Şi cum fiecare parte
E cu gândul doar la os
Se-nţeleg în mod perfid.
Nicu vrea un os de ros
Fie el şi mititel,
Iar partidul - un os mai mare,
Îi mai spune şi ciolan.
Ca să-ajungă pentru toţi,
Că haita-i mare şi flămândă
Şi-orice sponsor e de folos.
“Ia
ascultă, măi nenică,
Cu banii
rezolv orice.
Eu sunt
fiul lui Cutare
Ai grijă ce
spui matale,
Că tăticu-n
cap şi-a pus
Ca eu
s-ajung foarte sus.
Fă-mă
membru, repejor
Şi tata vă
e sponsor.”
Dacă-i pe
sponsorizare
Partidul
are şi el, onoare
Şi ajută o
loază mică
Să devină
loază mare.
“Ne faceţi
o mare onoare.
Se vede cu
ochiul liber
Chiar fără
sponsorizare,
Că aveţi
mare valoare.”
A fost ziua cu noroc
L-au făcut membru pe loc.
Azi e membru foarte activ
Doar că, de activ ce e…
E cu curu-n două bărci.
(Regret cacofonia
Dar asta-i poezia).
Acum partidul regretă
Că l-a făcut mare vedetă.
Pentru o sponsorizare
L-au ajutat să se înalţe.
El le-a dat o mare ţeapă
Şi i-a cam băgat la apă.
După un timp… i-a tras pe sfoară
Pentru a doua oară.
Apoi i-a sponsorizat
Şi ei l-au iertat.
După un timp… i-a tras pe sfoară
Pentru a treia oară.
Apoi i-a sponsorizat
Şi ei l-au iertat.
După un timp… i-a tras pe sfoară
Pentru a patra oară.
Apoi i-a sponsorizat
Şi ei l-au iertat.
Acum Nicu şi-a procurat
O nouă sfoară, de ce nu,
Dacă partidul, tot dă iertare ?
Dar partidul, se aude
Că a pregătit şi el
O demitere, pe bune
Că nu mai vrea sponsorizare.
O mare întrebare se pune :
Ce va face oare, Nicu
Cu noua sfoară procurată ?
Cui îi va fi destinată ?
(Am auzit pe cineva :
“Să se… nu ştiu ce, cu ea”.
Pierderea ar fi mare
Că-i om de
valoare
Îşi cunoaşte interesul
Şi ştie să poarte fesul.) (Actualitatea acida, autor Gabriela
Morar).